Care este înțelesul conceptului dharma ?
Dharma este conceptul cheie în Budhism și Hinduism. Sunt cunoscute două înțelesuri distincte, dar conectate ale acestui termen.
Primul este Dharma(cu D mare) care înseamnă învățăturile lui Buddha, în ansamblu.
Cel de-al doilea înțeles este asociat cu termenul dharma(cu d mic) și s-ar putea traduce prin ”natura lucrurilor”.
Acest concept pare destul de vag, până în momentul în care înțelegem că acest cuvânt este folosit pentru a impune ”legile naturii” sau ”ceea ce susține universul”.
Uneori termenul este considerat sinonim cu ”natură”.
Un lucru de care trebuie să ne amintim este acela că dharma a fost considerat, pentru multe secole ca fiind o lege imuabilă, similară cu legea gravitației, cu matematica și dinamica fluidelor.
Cum legea gravitației este aceeași, indiferent cum s-ar numi în diversele limbi, dharma este considerată o lege universală, indiferent cum ar denumi-o diferitele religii.
Scrierile mai vechi despre dharma spun că doar înțelepții ar putea să ajungă la dharma și că este nevoie pentru asta de mantre sau alte artificii.
Mai târziu, scrierile numite Dharma Sutras au adus un altfel de înțeles și alte implicații conceptului dharma. Acestea spun că dharma este îndeplinirea îndatoririlor, în acord cu legile universale. Dharma era considerată ”rolul pe care cineva îl are în societate”.
Cele mai noi scrieri nu ne ajută prea mult să lămurim acest concept. Ele nu prezintă o descriere unitară a acestuia. Mai mult decât atât, nu ne oferă niciun fel de pași prin care am putea ajunge la dharma.
Dharma este descrisă în Bhagavadgita(Cântarea lui Dumnezeu), o secțiune a poemului epic ”Mahabharata”. Aici, Krishna explică înțelesul corectitudinii în susținerea ordinii universale. Explicația este aceea că fiecare are un drum de urmat pentru a ajunge la îndreptare și la salvarea individuală.
Krishna ne spune despre cele trei căi prin care putem ajunge la salvare-yoga, practicile ascetice, bhakti-devoțiunea și Dharma-ansamblul activităților care sunt în acord cu rolul fiecăruia. Ultima variantă este cea mai eficientă, fiindcă aceasta contribuie și la binele individual, dar și la binele general al lumii în ansamblu, în timp ce celealalte sunt de ajutor mai mult individului.
Cei care sunt mai familiarizați cu Budhismul știu că dharma este principalul scop al meditațiilor lui Budha.
Iată care sunt principalele caracteristici ale dharma:
1) Anume că este infinită și se aplică atât în lumea materială, cât și în cea spirituală.
2) dharma poate fi tradusă și ca ”sens” mental. Adică, în timp ce ochii văd, urechile aud, iar nasul miroase, mintea are dharma.
3) dharma este purtătoarea bunătății și a întregirii, iar cuvântul dharma are un sens bun, în timp ce adharma este sensul cel rău
4) Dharma era datoria unei persoane, aceea care este în acord cu responsabilitățile sale.
5) Dharma este un adevăr permanent, universal, care include legile naturii și natura legilor.
Budha a realizat prin meditație, adevăratul înțeles al dharma. Budha spune că prin meditația interioară(Vipassana), oamenii pot ajunge la dharma, ei înșiși. Budha ne învață că directa înțelegere, realizare a dharma la nivel individual este superioară speculațiilor sau credințelor tradiționale.
About Post Author
