Teatru, Fericirea e marcă înregistrată
Spectacol invitat la:
Festivalul National de Teatru ”I.L.Caragiale”, sectiunea off, Bucuresti, 2007
Festivalul Rotary Braila, 2007
Festivalul de Teatru Independent, Arad, 2008
Gala Tanarului Actor (UNITER), Gala de Premiere, 2008
Festivalul de Teatru de la Avignon(sectiunea off), 2008
Festivalul de Teatru de la Club Godot, Bucuresti, 2011
Festivalul de Teatru pentru Tineret de la Bistrita, 2011
Inregistrat de TVR Cultural, redactia Teatru
Personajul lucrează în industria publicității și își povestește viața, încercând să arate adevărul din spatele iluziei fericirii create de vânzătorii de produse și să pună în lumină adevăratele valori: dragostea, nașterea unui copil, credința și natura.
O poveste romantică și tristă, un manifest pentru necesara întoarcere către credință, adevăr și natural.
Textul piesei este o adaptare a romanului ”99F” de Frederic Beigbeder, semnată de Anca Constantin , realizator de radio și televiziune și având o activitate continuă în zona producției de programe radio-TV și organizării de spectacole.
FERICIREA E MARCĂ ÎNREGISTRATĂ e un spectacol care are o viață a lui, dincolo de cartea care l-a inspirat, dincolo de obstacolele pe care le-a intâlnit, alături de oamenii care l-au făcut să apară!
Am inceput acest spectacol dintr-un prea plin personal, într-un moment în care acumulasem destul pentru a putea dărui.
Intr-un moment în care eram pregătita să dăruiesc, într-un moment în care eram pregătită să primesc.
Era un început de vară, prima vară de după plecarea mamei mele pe care o văzusem încheindu-și cu demnitate drumul aici, pe Pământ. Se incheiase o perioadă și pentru mine care privind-o, mergând cu ea de mână pe tot acest final de drum, acumulasem trăiri și înțelesuri care nu erau încă aranjate înăuntrul meu. Îmi pusesem întrebări, mă zbătusem între oameni, între spitale, medici, oameni. Mă simțisem mult timp ca pe o planetă pe care eram doar noi două și din care mă zbăteam sa evadez în anumite momente, mă luptasem cu egoismul meu, cu neputințele mele de înțelege, de a accepta. Îmi amintesc chiar că de-acolo, din lumea aceea în care trăiam, lumea mi se părea foarte departe, preocupată parcă de lucruri mici, de lupte inutile… așa mi se părea mie.
Dupa câteva luni, începusem parcă să revin în viața normală. Simțeam că acel prea plin trebuia transformat în ceva, în ceva care să spună lumii, cumva, ceea ce se adunase în mine.
O carte din bibliotecă mi-a amintit de aceasta diferență. De acel spațiu pe care îl descoperi privind lumea cumva de la distanță, detașat, având privilegiul și, paradoxal, suferința de a nu te putea integra în scurgerea simplă a evenimentelor zilnice. Era o carte scrisă de un autor francez care traversase, se pare, o perioadă asemănătoare, cu alte date, dar asemănătoare în acele frământări ale sufletului. Cartea se numea „99 de franci” și era povestea cuiva care descoperise importanța lucrurilor simple, sufocându-se în cele mai complicate trasee ale minții, desfătându-se în posibilitățile oferite de evoluția tehnologică a momentului.
Synopsis
Copywriterul dintr-o agenție de publicitate, personajul principal al romanului, intră în lumea publicitătii visând la performanță și la rezultatele ei în plan social și material. Purtat de atracțiile de tot felul ale lumii în care intrase, realizează că, de fapt, interese mult mai mari îl forțau să mintă și să accepte de fapt un control subtil al propriei minți în folosul acestor interese. Ruptura dintre suflet și minte devine atunci atât de mare încât personajul cedeaza cufundâdu-se în droguri și petreceri, simțindu-se incapabil să suporte o viață de familie normală, o iubire curată, adică exact valorile de la care, adolescent fiind, plecase.